M -am născut la data de 15/05/1953 ȋn Karaman –Ayrancı .
Copilăria mi-am petrecut-o ȋn Konya– Eregli. Clasele primare le-am absolvit La Şcoala Generală Sumer, clasele gimnaziale la Liceul Eregli. În anul 1967 ȋmpreună cu părinţii mei ne-am mutat ȋn İstanbul. Sunt absolvent al Liceului Mecidiyekoy iar ȋn anul 1974 am absolvit studiile universitare la Universitatea Tehnică İstanbul , Facultatea de İnginerie Mecanică, profilul Mecanică. Experienţa ȋn muncă mi-am căpătat-o lucrȋnd de-a lungul anilor ȋn perioadele de vacanţă. În anul 1969 m-am angajat ca muncitor la Fabrica de Medicamente Mustafa Nevzat . Clipele trăite , petrecute şi experienţa căpătată la locul de munca m-au format şi călăuzit paşii spre realizarea ȋn viitor.
În ultimul an de facultate m-am căsătorit.
Primul meu loc de muncă ca inginer mecanic a fost la Fabrica de Ciment din Balıkesir. În anul 1974 ȋn urma unei exprimări a Directorului General cu privire la imposibilitatea promovării mele ȋn funcţie ,5 luni mai tȋrziu de nevoie a trebuit să ımi ȋndeplinesc serviciul militar obligatoriu (mă simt răspunzator să aduc la cunoştiinţă că nu sunt de acord cu săvȋrşirea neregulilor la locul de muncă ). După mulţi ani am ajuns la concluzia că fostului Director General ȋi datorez recunostiinţă .
Dacă ȋn timp nu aş fi observat toate aceste lucruri , nu aş fi reuşit ȋn viaţă. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu m-am angajat ca inginer operator la İndustria de Maşini İmbat .Primul nostru copil ,Tolga s-a născut cȋnd eu eram ȋncă ȋn armată, bineȋnţeles că cu această ocazie şi responsabilităţile mele faţă de familie au crescut .
Un an mai tȋrziu m-am angajat ca Şef Asamblări la Turnătoria de Fontă Turcia (TDDF). După doi ani şi jumătate m-am angajat ca Director la Fabrica de Componente Piese de Metal şi İndustria de Maşini (Taç Madeni Eşya ve Makina Sanayi Fabrikası). În anul 1979 aveam doar 26 de ani. Mărturisesc că tinereţea şi lipsa experienţei m-au forţat mult. Cine ştie poate că norocul a fost de partea mea ca ȋn 2 ani să capăt o experienţă echivalentă cu cea a uneia de 10 ani .
În acelaşi an s-a născut şi fiica noastră Ayşe iar bucuria noastră s-a dublat.
După doi ani ,ȋn anul 1978 am preluat conducerea atelierului ȋnfiinţat de noi. Am hotărȋt ca numărul asociaţilor să fie de 5 persoane şi să poarte denumirea de ELOPAR. Atelierul a colaborat cu Turnătoria de Fontă Turcia (TDDF) a fabricat piese bachelită şi efectuat operaţiuni de asamblare de cabluri .
În aceelaşi timp deţineam şi alte subcontracte cu firme. După şase luni , am fost invitat să profesez ȋn cadrul Turnătoriei de Fontă Turcia (TDDF). Am renunţat la atelier pentru a accepta propunerea oferită de Turnătoria de Fontă Turcia (TDDF) . După finalizarea misiunii deoarece nu am mai putut obţine aprobări şi pentru alte proiecte şi ȋn urma unei alte oferte survenită din partea firmei ENKA am fost nevoit să ȋmi transfer activitatea la aceasta firmă.
ENKA pentru mine la ȋnceput a reprezentat depunerea unui efort uriaş . Motivul l-a constituit atȋt poziţia de Manager Operaţiuni şi Întreţinere ȋn străinătate cȋt şi lipsa de cunoştiinţă a limbii străine. Vreau să vă spun că numai prin perseverenţă şi responsabilitate poţi reuşi ȋn viaţă. Oriunde m-am angajat am declarat că sunt proprietarul unui atelier. De-a lungul vieţii mele m-am străduit să fiu deschis şi onest. În acest mod mi-am modelat şi copiii şi angajaţii .
În anul 1990 am preluat conducerea firmei ELOPAR: ȋn această perioadă numărul asociaţilor scăzuse la două persoane. Cȋnd asociatul şi prietenul de doisprezece ani mi-a adus la cunoştiinţă faptul că doreşte să se retragă din activitate, atunci am fost nevoit să preiau afacerea alături de prietena de o viaţă şi ȋn acelaşi timp colegă de muncă.
Visul ingineriei ȋl purtam ȋncă din clasele gimnaziale iar visul unui atelier se ȋnfiripase ȋncă din perioada studenţiei. Visul fabricii a evoluat după ce firma a devenit o afacere de familie.
Mărturisesc că nu ne-am imaginat ca ELOPAR să ajungă la un punct aşa de departe . Scopul nostru nu constă ȋn majorarea profitului ,el constă ȋn realizarea corectă a operaţiunilor solicitate , mulţumirea clientului şi efectuarea de noi afaceri ȋn domeniu.
Am ȋnvăţat că banii se cȋştigă de abia după acumularea experienţei . Respectul pentru meserie ne-a deschis uşile spre străinatate. La cerinţele clientilor noştri am hotărȋt să promovăm şi să producem şi ȋn străinătate. Astăzi , prin poziţia ocupată ne permitem să producem ȋn opt state ale lumii.
Dar pe această cale doresc să subliniez faptul că reuşita se datorează şi perseverenţei angajaţilor noştrii.
De asemenea doresc să adresez mulţumirile şi stima mea tuturor angajaţilor noştri care care ne-au sprijit şi susţinut tot timpul ,fără diferenţiere de zi ,noapte sau vacanţă .
De asemenea doresc să transmit mulţumiri atȋt soţiei cȋt şi copiilor mei care au fost alături de mine şi m-au susţinut ȋn perioadele grele.
La final ,doresc să vă transmit că orice vis de realizare ȋşi are un ȋnceput ,dar condiţia esenţială constă ȋn dăruire , stimă şi respect reciproc.
Sunt fericit că am alături de mine familia şi angajaţii mei. Această fericire o datorez respectului, ȋnţelegerii,toleranţei şi răbdării reciproce .
Cu stimă şi respect ,
Mehmet Sandal - Fondator “ Elopar “
Preşedintele Consiliului de Administraţie